„Fata cu palton albastru” de Monica Hesse - recenzie

Poate oare un om întoarce spatele trecutului, pentru a îmbrățișa cât mai strâns prezentul? Dacă e imposibil să ai un azi în absența unui ieri, se poate măcar să repari trecutul prin prezent? Ieri s-au întâmplat multe ce nu pot fi uitate, deci ar exista speranța ca azi să fie reparate regretele de ieri. Trecutul te urmărește în subconștient și, în manieră involuntară, se reflectă în acțiunile curente. Mai ales în vreme de război, când granițele timpului sunt nedefinite, dar totuși din ce în ce mai limitate, viețile merită salvate ca o ofrandă pentru cei ce au murit singuri.

În Olanda celui de-al Doilea Război Mondial, copiii nu au parte de adolescență, devenind direct adulți responsabili să respecte restricțiile naziștilor și să încerce să-i ajute pe cât mai mulți să supraviețuiască. Neputința de a-l proteja pe Bas a determinat-o pe Henneke să se implice în salvarea, aproape imposibilă, a unei fete despre care nu cunoștea aproape niciun detaliu. Deși are doar șaisprezece ani, protagonista ascunde o forță lăuntrică incontestabilă, întreținându-și familia și privând-o de anumite adevăruri, pentru a o proteja. Ea lucrează aparent la o firmă de pompe funebre, dar în realitate face vânzări pe piața neagră. Alături de teama că ar putea fi descoperită, amintirea iubitului ei Bas, ucis pe front, o urmărește și o încarcă de vină.

„Bas nu s-ar fi înscris dacă nu ar fi crezut că mă va face fericită. […]M-a făcut și fericită. Înainte de a mă face tristă.”

O clientă îi cere la un moment dat să găsească o fată evreică ce dispăruse din ascunzătoare și, după ce cugetă îndelung asupra pericolului, Henneke speră ca salvarea lui Mirjam să-i risipească din vină, reușind să mai umple din golul cauzat de moartea lui Bas.Mustrările sale de conștiință se accentuează când fratele lui Bas o introduce într-o rețea de informare nazistă, menită să salveze ce se mai putea salva de pe urma războiului.

„Sunt un infractor singuratic care a pătruns într-un bârlog de infractori”

... este prima sa senzație când ia contact cu Rezistența. Moartea pândește la orice pas, iar salvarea lui Mirjam se dovedește a fi mult mai dificilă decât se așteptase, căci intervin povești de prietenie și iubire, care schimbă iremediabil cursul istoriei. Contrapunctul dintre relația lui Henneke cu cea mai bună prietenă a sa, pe fundalul dragostei pentru Bas și povestea lui Mirjam, a prietenei sale, Amalia și a iubirii ascunse pentru misteriosul T. sugerează amplitudinea războiului care nu lasă nici un suflet neschimbat, oricât de fragil sau nepregătit s-ar simți.

„Deși toate poveștile și personajele sunt ficționale, locurile și evenimentele istorice menționate au fost locuri și întâmplări reale din Olanda celui de-al Doilea Război Mondial. […] Henneke nu a fost, la urma urmei, o persoană reală. Nici Bas, Ollie, Mirjam sau alte personaje. Dar întrucât lumea continuă să se întrebe cum a fost posibil să se întâmple un eveniment de o atrocitate monumentală ca Holocaustul, am vrut să spun o poveste despre mici trădări în mijlocul unui război mare. Am vrut să ilustrez cum luăm decizii într-o zecime de secundă, din curaj sau lașitate morală, și faptul că suntem cu toții eroi și ticăloși.” mărturisește Monica Hesse în prologul cărții sale. S-au scris multe despre cel de-al Doilea Război Mondial, dar „Fata cu palton albastru” m-a surprins prin natura puternică a relațiilor interumane, care pot vindeca multe din rănile unui război.